Axioma galustei comprimate (Inglourious Basterds)

      Galusca ca specie se comporta bizar: se da cu capul de fundul oalei si uneori ramane acolo. Galusca de supa e deci timida, si uneori, se comprima. Si cand o vezi asa comprimata, tu, pseudobucatar (adica eu), cand o vezi plutind debusolata alaturi de surate, te intristezi si empatizezi automat cu galusca. Dupa intreg ritual de cumparare/pregatire, galusca dizidenta si-o ia in cap si baga o doza de anarhie in supa.
     Cica sa le sperii: adica sa pui apa rece peste ele. Le-am speriat sarmanele, de au dat buluc in colt. Cand vad ca oala n-are colt, se holbeaza siderate una la alta si se alearga pe acolo. Le-am lasat acolo sa se ciocneasca violent, sperand ca le-a mai trecut putin spaima. Nu vreau sa fiu responsabila pentru sechele de galuste.
    Si printre griji fata de galustele de pe aragaz, imi amintesc de bastarzii negloriosi de aseara. Cum vorbea el Brad Pitt italiana si cum sculpta svastici pe fruntile nazistilor lesinati de frica lor, a gloriosilor americani, care castiga mereu. Deci supa mea se aseamana cu munca lui Tarantino. Nu. Cu razboiul. Secretul sta in ideologia galustei revolutionare, a galustei ofensive, a galustei care se baga si ea, ca sa fie. Paralela mai proasta oare as fi gasit? Sper totusi sa nu incerce sa-si sclulpteze si ele svastici in frunti ca apucatele, pentru ca ele nu au frunti si iar s-ar supara si ne-ar ramane noua in gat.

Pinguini chinezi patinatori

          M-am intors sa scriu la pereti. Desi stii ca scrii pentru tine, parca te incearca o oarecare intepatura cand stii ca iti arunci cuvintele in largul infinit al "blogosferei" (ciudat si idiot cuvant. stim toti ca nu e o sfera, e un blogo-plan de pixeli, un blogo-sir de 1 si 0, o blogo-minciuna ca cineva te asculta interesat cu nasul lipit de lcd).
      E trist momentul. E dezolant sa vezi cum merg oamenii cu capul in jos pe strada, cum se simt dezarmati fara un monitor ca scut si fara un mouse ca iatagan. Aici, la adapostul anonimatului, ne dam in barci de salvare si suntem zmei. Nu zmee, pentru ca blogo-patratul nu are cer si nu putem zbura.
       Am fost si in vacanta, dragi pereti. In Sibiu. Am stat acolo, intre ani. La puntea cliseica dintre trecut si viitor, insufletindu-ne cu scuza unui nou inceput. Asa am aflat ca poti pune un bucatar sa-ti faca pizza la 2 in noaptea de revelion, si ca la fel de bine, poti astepta 2 ore (in zi de nerevelion) sa te intrebe cineva ce dracu vrei. Tot atunci am aflat si intrebarea tulburatoare, pusa de una dintre acele cliente care comanda inaintea ta, la o masa alaturata, si tu esti in sevraj, si stomacul se ia la tranta cu ficatul, racnind prin cutia toracica. "Ce inseamna cafea mica la filtru?". Chelenerul a aplicat o privire de bivol pus la ecuatii, si n-a raspuns. Normal, ne-am zis si noi, empatizand cu bivolii din lumea intreaga. Ce dracu ar putea insemna o cafea mica la filtru? Eu i-as fi zis "inseamna restul de la alte 5 cafele (nu impreuna, ci UN rest care a fost intai o cafea, apoi inca una si inca una, pana la 5), trantit intr-un filtru de cafetiera murdar, apoi apasat pe buton si asteptat sa curga pic pic pic in cana. Si cana aia a stat de alaltaieri in bucatarie, si noi o incalzim acum, la microundele la care am incalzit si fuduliile de porc pentru ciorba de vacuta. Cate sa fie?"
   
      A nins mult si soferii au inceput sa injure. Soferi fara masini, redescoperind mersul pe picioare nemotorizate. Imensa lor frustrare culmineaza mereu cu un "baga-mi-as" aruncat printre dinti, atunci cand sunt pe cale sa alunece pe gheata. Asa cum pe internautul contemporan il sperie realitatea, asa si pe sofer il sperie sa-si lase masina ingropata in zapada si s-o ia la talpa personala. Cine are prioritate pe o poteca de 30 de cm latime?
Soferul nostru e debusolat si se freaca la ochi, ca mijloc rudimentar de dezaburire. Nu are nici claxon. Se simte mic, stingher.
    Am vazut un om (poate era si el sofer) care era sa cada. Intr-o secunda, am vizualizat, si eu, si el, si toti cei prezenti, tragedia la care era expus: ar fi putut sa cada, sa-i iasa banii din buzunar, sa i se verse sacosa cu cumparaturi, iar portocalele din sacosa sa se rostogoleasca sub picioare nevinovate, si sa provoace o dezechilibrare in lant. Si-atunci as fi vazut eu vreo 10-15 oameni patinand inainte si inapoi, tinandu-se cu mainile de aer si injurand, toate astea intr-o secunda.Dar omul n-a cazut. S-a redresat si a pornit victorios mai departe, dupa ce a injurat cu patima locul fatal.
    De fapt, e plin de dezechilibrari. Si odata cu iarna, omul, cand se incumeta sa iasa, isi ia atitudinea de pinguin si paseste ca pe cuie, cu pasi mici, de chinez. Poate pinguinii sunt chinezi.

Acum ma voi uita la ticalosii fara glorie ai lui Tarantino. Desi imi pare rau de nemti... Mereu am tinut cu nemtii...Si cu japonezii...Mereu am tinut cu cine pierduse.

Cine este Mos Craciun?

 Avem mai multe ipoteze:
a) Un mos;
b) Un nene care, dupa ce a taiat mainile nevestei pentru ca a ajutat-o pe Maria sa-l nasca pe Iisus si a avut remuscari, a devenit sfant;
c) Un om intr-un costum rosu inventat de americani dar care traieste in mod suspect si paradoxal (probabil plutind pe un ghetar), la Polul Nord.

   Ce legatura are Iisus cu omul in costum rosu ? Ce legatura are omul in costum rosu cu brazii si globurile? Ce legatura au brazii cu Hrusca? Hrusca cu piftia? Piftia cu beculetele colorate? Beculetele cu renii? Renii cu mos craciunii din ciocolata? Ce legatura are orice cu orice? Niciuna. Si oricat de minunat ar fi Craciunul (pentru ca e frumoasa atomosfera de amalgam religioso-comercial), consumerismul i-a mancat ficatii lui de sarbatoare respectabila, pe fundal de Instalatie muzicala chinuitoare.
     E ziua lui Iisus, si de ceva timp Mos Craciun vine si ii sparge chefu'. Danseaza pe boxe, face glume cu invitatii,  le ia ochii cu cadouri (impachetate!), are "crue" de elfisori , face scheme, e cool. Cu sania lui pimped cu multi reni si becuri cu care zboara ca E.T. sub clar de luna. Cine sa-i reziste? Sau cine sa-si mai aminteasca ca e (in opinia publica) de fapt ziua celui cu mesaje pozitive, cu par lung si haine dupa moda anului 0. Not cool, sooo last era.

Eh. Are el Craciunul multe incoerente, dar il iubim, ca-i al nostru (nu in sensul din campania electorala). Craciun Fericit!

O sa murim (cu totii)!!

      Da. Clasic.

    Adica , "d'oh", e clar c-o sa murim. Doar ca nuu, omenirea, draga de ea, nu-si poate inchipui in opinia ei colectiva de adolescent deraiat mintal(exista?) o moarte draguta si pasnica, in care cetatenii mor PE RAND. Nu, pentru ca asta le da ocazia sa perpetueze specia. Si nu-i dramatic. Deloc. E plictisitooor, facem asta de 2 miliioane de aani. DAR, sa murim toti odata, aia da senzatie! (mai putin John Cusack, el nu moare). Si de cand s-a prins media de furo(u)rile (he he...am facut o gluma stil stirile sportive pro tv cu chestii in paranteza) mortii in masa si ce hal de istericale genereaza ea, avem parte de catastrofe peste tot! Si sunt de multe feluri: cutremure, incendii, invazii extraterestre, ierni nucleare, oameni cu mutatii genetice si cu Will Smith, apocalipse old school cu de toate (molime+alte chestii biblice), albine ucigase, lacuste ucigase, urangutani furiosi, alune arahide cu prea multa sare... Practic, putem face din orice subiect  film de sfarsit de lume. Si sfarsit de lume. Si paranoia.

    In 2000, cand unii se asteptau, in urma unor deductii logice si folosirii unor algoritmi super complicati de calcul, sa se crape pamantu' in 2 si sa iasa Godzilla teleghidat de Saddam Hussein (cadavrul lui! sau nu! spiritul)  si sa preia controlul asupra unei baze nucleare secrete si sa racaie California de pe harta, chiar nu s-a gandit niciunul dintre isterici "Stai asa. Been here, fuckin' done this". S-au asteptat de atatea ori sa vina sfarsitul lumii! E eclipsa? Vine sfarsitul. Venus face unghi de 45 cu Marte si Mercur? Clar ne ia dracu'. Un om a prezis din stele ca  fluturii vor sa ocupe/conduca/distruga lumea in coalitie cu ciulinii rostogolitori? Rahat, sa ne ascundem sub pamant. Adica, de fiecare data, oamenii (aia care au crezut) au stat cu frica "Acum vine!". Ia copiii, se ascunde pe sub paturi, se roaga intru mantuire. Dupa ce trece The moment, te loveste parca o frustrare (cred) ca n-ai murit. Si astepti urmatoarea data inchipuita pe la Hollywood cand te ia dracu. "Data trecuta nu da acum sigur sigur!". Strange din dinti, se roaga din nou. Deschide un ochi si se observa, asa, in plinul fiintei, nemort "Nici acum...".

  Ne place sa murim. Nu. Ne place sa ne vaitam ca o sa murim, si sa alergam in cercuri  ca niste pui decapitati si sa nu facem nimic sub pretextul ca oricum o sa murim.

    Acum, e marea isterie cu 2012, cu mayasii, cu planetele, cu sfarsitul timpului, inversatul polilor, extraterestrii, schimbari climatice radicale: pe scurt, un Best Of din toate toate sfarsiturile de lume. Avem previziuni sumbre, avem cataclisme, avem semne, avem de toate! De data asta tre' sa ne iasa!

Un filmulet simpatic care sintetizeaza (cu umor) treaba cu sfarsiturile lumii.

Sfarsit(ul lumii) (iar am facut gluma de stiri sportive!yey! nereusita, dar incerc si eu)

Everything Is Illuminated

      Povestea este una -zic eu- oarecum atipica, sau cel putin felul in care e povestita.  E singurul film cu Elijah Woods pe care l-am vazut (constient). Am vazut si un Lord of the Rings, dar mult prea demult.

Mi-a placut pentru ca sunt fan tot ce inseamna/are legatura cu razboaiele mondiale (al doilea in special).

Mi-a placut si pentru are mai degraba aerul unui film european decat al unuia american. Cliseele sunt si ele presarate pe acolo, dar parca nu sunt asa deranjante.

   Un evreu (cu niste ochelari care fac ochii lui Elijah sa para caraghiosi) colectionar de lucruri semnificative si ciudatele pleaca in Ucraina sa o caute pe femeie care i-a salvat bunicul de nazisti. Acolo angajeaza o firma specializata  in "evrei morti",dupa cum zice fondatorul. Personalul firmei e cel care face toata partea umoristica: un ucrainian inalt si slab (translatorul, Alex) cu o engleza stricata dar plina de cuvinte pompoase, bunicul (soferul orb in imaginatia lui) si "grandfather's seeing-eye bitch", cateaua-ochi pentru boala imaginara a bunicului.

  Ma gandesc la cum e prezentata Ucraina acolo: pamant fertil, peisaje superbe. Da, personajele sunt ridiculizate, dar nu intr-un mod jignitor. Desi e o tara "fost"-sovietica, mie mi se pare ca e pusa intr-o lumina foarte buna. Ma rog, ucrainienii s-or fi simtit jigniti de maieul in care umbla Alex, lantul gros si toate elementele wannabe-gangster. 

    Ce avem noi apropiat de asta? Ce are Romania in opinia publica ? In ochii americanului? Avem Dracula lui Bram Stocker in care unii s-au chinuit sa vorbeasca romaneste. Avem deci o legenda exagerata care (ne) vinde. Mai avem Borat. Rusinos. Patetic. Oamenii care se presupune ca sunt din Kazahstan vorbesc romaneste. Filmeaza la noi, cu tiganusi platiti probabil cu bancnote verzi din tara fagaduintei. Noi suntem pentru ei o legenda de roman de duzina - ei pentru noi niste zei cocotati printre norisori de auriu capitalist. Europa de est in general e vazuta ca si capatul pamantului. Suntem niste canini infpti in carotide de dame parfumate. Suntem niste tantari romantati. Ma rog, am ajuns de la film la manifeste anti-capitaliste. Nu urasc americanii, urasc ca suntem considerati latrina Europei si ca avem nevoie sa ne mandrim cu oaresce predecesori romani din a caror maretie ne tragem noi, niste amarati. Dar bine ca avem stramosi. Putem sa ni-i punem in cap si sa alergam prin Viena, sa vedem , ne mai confunda careva cu mancatorii de lebede?

Uitati-va la film. Pace si hai Romania.
Pentru ca mai nimic nu e iluminat.

Figurine de Craciun

Acum ca au trecut alegerile si s-a terminat  "dixtractia" de prin emisiunile electorale, reclama coca-cola spune ca VINE CRACIUNUL. Si vine, de prin septembrie, iar orasul "se imbraca in straie de sarbatoare" si "iarna cu a ei suflare pune flori de greata pe ferestre", parintii il scot pe Hursca de la naftalina, bauturile carbogazoase sunt la 2,5 l la pret de 2 si lumea deseneaza ingerasi+stelute pe geamuri. Asa ca iarna asta m-a lovit ideea sa fac decoratiuni. De vanzare, pentru ca spiritul Craciunului e in esenta capitalist. Asa ca, daca intereseaza pe cineva, sa lase un comment. Pot face la comanda. Preturi, in functie de cat de complicata e figurina. De exemlu, robotelul in blur l-am vandut la 8 lei.

P.S: O sa pun poze cu figurine noi. Daca va intereseaza si NU sunteti din Constanta, va trebui (ipotetic) sa trimit cu ramburs. De aceea mai bini fiti din Constanta.

*

Am scris frumos "articolul", cu spirit revolutionar si revolta! Si bam! S-a luat curentul. Desigur.
Acum scriu din nou fara chef sa repet si cu o puternica repulsie pentru ca nici macar n-a tinut mult!

      Scrisesem despre minunatie de eveniment. Electoral, patriotic, ultra-mega-super nationalist. La Adamclisi, punct simbolic. Pentru ca, dupa cum zice Mircea Badea, fara simbolism nu pot face nimic. Ce-au simbolizat ei acolo? Pai lupta! Ne-au amintit ca noi suntem Romani, si romani, dupa cum spunea Tropaeum Traiani din spatele vorbitorilor. Desigur, toata treaba a fost electorala. Cand au zis ca-s 10 000 de oameni acolo, au zis-o cu uimire. De parca nu ei i-au adus! De parca nu ei au inchiriat autocare cu afise sugestive si au plantat babe si copii, buluc, la fasole si carnati. A, da, mi-am adus aminte, in postul pierdut vorbeam despre fasolea si carnatii de acolo, care ne simbolizeaza infinit mai mult decat lupta inscriptionata pe monument. Mai vorbeam despre suporterii electorali, care tin sau nu tin (detesta) cu un candidat. Fanatismul e bun cand conduce lumea spre minidezastre din astea. Ne scoatem ochii prin piete, la manifestari. Ei, la televizor, cu ceva mai mult aplomb. Ei sunt mai motivati. Si totusi, oamenii care nu trag niciun folos sunt cei care tipa si flutura steaguri. Din speranta pt o lume mai buna, cred. Sau pentru ca fotbalul e deplorabil in romania, si atunci compensam. Hai ....! Oricine ar fi ...., strategia e la fel: cu o mana tragi adversarul de cozi si cu alta iti acoperi ochii. Cand i-ai smuls tot parul,te ascunzi sub bancuta. Iesi dupa doi ani si realizezi cu stupoare ce rau a ajuns dom'le tara! Si ce i-au facut astia!
    Rasplata suprema: mici, pixuri si calendare, si o tara mai buna si mai curata!

Daci si romani debusolati. Repetau ceva ce pana la urma nu au mai facut. Poate pentru ca erau debusolati.

   Oameni pe garduri. Am stat langa un om cu carje care dansa si-si suna rudele sa se uite sa-l vada la tv.

Au cantat dupa niste populari pe care nu i-am prins, anti-sistemosii de la Spitalul de urgenta. Si versurile lor "ironice si satirice" s-au cam potrivit in context. Contextul insa, se uita putin intr-o parte cu mesajul evident: "un Guta, ceva?". Dar le-a placut aia cu "traiasca berea".  Contextul s-a uitat si mai stramb cand au cantat "we will rock you". Asta e, daca manelistii sunt luati de tabara inamica...

Apoi au venit EI. Geoaga a venit primul. Insa MAZARE l-a eclipsat. S-a imbaiat in privirile multimii,s-a imbratisat cu "mamaile", s-a dezbracat de sacou si a ramas in camasa, sa arate ce empatic e el cu populatia. E "de-al lor". Sa se inteleaga clar ca e mai de-al nostru decat Basescu.

Si s-au suit pe tropaeum (cu N. Constantinescu cel ragusit si Puiu Hasoti de la PNL. Si  inalt prea sfintitul desigur), au zis chestii motivationiste, suntem O romanie, UN suflet, etc. Era si un cor, iar omanii si dacii stateau in formatie jos, inca debusolati.

          S-a incheiat cu artificii frumoase si colorate.

  M-am jucat de fotoreporterul, unul din cale afara de amator. Dar a for amuzant, ca mai tot ce se intampla in campanii. Aproape ca regret ca se termina.

*a se inlocui cu un titlu, inteligent, cu talc. La alegere.